Професионална сцена на румунском језику при Народном позоришту „Стерија“

КРИВ(А) СИ

Према мотивима Антонија Амурија
Адаптација и режија: Предраг Стојменовић
Преводилац: Симеон Лазареану
Сценографија и костим: Софија Лучић
Аутор видео материјала и фотограф: Александар Аврамеску
Дизајнер тона: Јонел Оморан

Играју:

Дарие Доклеан
Корина Троћа
Моника Болдовина Бугле
Гласови и лица у видео-простору представе: Фуад Табучић и Срђан Радивојевић
В.д. директора: Иван Ђорђевић
Координатор Професионалне сцене на румунском језику: Маринел Петрика
Организатор: Маја Јакшић

Техничка подршка:

Технички директор: Драгослав Добросављевић
Мајстор тона: Илија Момиров
Мајстор светла: Горан Ристић
Продукција видео материјала: Марко Топаловић
Реквизитер: Небојша Илић
Декоратер: Миодраг Марјановић
Сценска шминка и маска: Оливера Војћешек
Гардаробер: Милица Лалић
Возач: Чанковић Драган


Предраг Стојменовић

Рођен је 1974.године у Београду. Дипломирао је позоришну и радио режију на Факултету драмских уметности у Београду. Професор је на Катедри за глуму Академије уметности од 2001. године. У периоду од 2000. до 2011. године обављао је функцију уметничког директора Позоришта Дадов. Програмски и уметнички директор Природњачког центра Србије (2015-16).

Као ментор водио је више међународних позоришних радионица и семинара за глумце и редитеље (Копер, Љубљана, Изола). Стални уметнички сарадник Јавног склада за културне дејавности Словеније. Био је члан жирија на позоришним фестивалима у Вршцу, Лесковцу, Новој Горици, Птују, Постојни. Аутор је монографије „Тамо где снови почињу“ поводом 65 година Позоришта Дадов и уредник књиге Владимира Јевтовића „Мој педагошки метод“. Режирао је више од четрдесет представа у Београду (Београдско драмско позориште, Звездара театар, Вечерња сцена Радовић, Дадов), у Бањалуци, Нишу, Крушевцу, Врању, Кикинди, Вршцу, Пироту.

Избор:
„Мој син мало спорије хода“ – Београдско драмско позориште,
„Боинг Боинг“ - Звездара Театар,
„Серенада“ – Вечерња сцена Радовић,
„Бела Грива“ – Позориште лутака Пинокио,
„Фатaморгана“ – Градско позориште „Јазавац“ Бања Лука
„Лажа и паралажа“ и „Буздован“ – Крушевачко позориште“,
„Сирано де Бержерак“, „Херој нације“ и „Коме верујете?“ – Народно позориште „Стерија“ Вршац,
„Поп Ћира и по Спира“ – Народно позориште Кикинда,
„Дуги живот краља Освалда“ – Народно позориште Пирот,
„Без поговора“ – Новосадски нови театар,
„Свемиронична бајка“ Позориште „Бора Станковић“ Врање,
„Друштво мртвих песника“, „Физичари“, „Пит“ , „Коју игру играш?“, „Талас“ - Дадов Београд…


Антонио Амури

Антонио Амури (Анкона, 28. јун 1925 — Рим, 18. децембар 1992) био је италијански писац, сатиричар, текстописац и сценариста, једна од најзначајнијих личности италијанског радио и телевизијског хумора друге половине XX века. Након школовања у родној Анкони, рано је започео сарадњу са италијанским радиом, где је развио препознатљив стил духовитог и интелигентног коментара друштвених појава. Постао је познат као аутор бројних популарних радио и ТВ емисија. Његов рад карактеришу иронија, блага сатира и топлина, усмерене ка приказу свакодневице, породичних односа и људских слабости. Амури је мајстор посматрања ситних апсурда живота, које је претварао у духовите, али често и дубоко истините приче. Његова дела, често сатиричног тона, баве се односима у породици, браком, децом, родитељством и животом у савременој Италији, на духовит, али продоран начин. Преминуо је у Риму 1992. године, а данас се памти као један од пионира савременог италијанског телевизијског хумора и писац који је духовитошћу и човечношћу осликао живот обичних људи.

Реч редитеља

Представа „Крив(а) си!” настала је по мотивима две књиге Антонија Амурија: "Како убити супругу и зашто" и "Како убити супруга без сувишних зашто". Ова црна комедија инспирисана је жељом да се ослободимо вечите потребе да будемо у праву. У овој игри — између њега и ње, мужа и жене, оптуженог и тужитељке — сви су истовремено и криви и невини. Судница постаје позориште, а позориште постаје судница у којој се свако од нас препознаје у улози сведока, жртве или џелата сопствених емоција.

Ово није представа о браку, већ о двоје људи који не знају шта би са собом кад остану сами. О потреби да волимо, али и да будемо у праву. О томе да љубав зна да траје дуже него што би требало, и да су највеће свађе често само доказ да још има нечега.

Ако се током представе насмејете — можда сте већ опростили.

Ако се препознате — вероватно још волите.

Предраг Стојменовић,
редитељ

Пројекат je финансиран од стране: Аутономне покрајине Војводине - Покрајинскoг секретаријата за културу, јавно информисање и односе с верским заједницама, Града Вршца и Националног савета румунске националне мањине

---

Scena profesionistă în limba română de pe lângăTeatrul Național „Sterija”

EȘTI VINOVAT(Ă)!

După motive din romanele lui Antonio Amurri

Adaptare și regie: Predrag Stojmenović

Traducere: Simeon Lăzăreanu

Scenografie și coregrafie: Sofija Lučić

Material video și foto: Aleksandar Avramesku

Designer de sunet: Ionel Omoran


Distribuție:

Darie Doclean

Corina Trocea

Monica Boldovină Bugle

Voci și imagini video în spectacol: Fuad Tabučić și Srđan Radivojević

Director a.i.: Ivan Đorđević

Coordonator al Scenei profesioniste în limba română: Marinel Petrică
Organizator: Maja Jakšić

Echipă tehnică: Director tehnic: Dragoslav Dobrosavljević
Maestru de sunet: Ilija Momirov
Maestru de lumini: Goran Ristić
Producție material video: Marko Topalović
Recuzitor: Nebojša Ilić
Decorator: Miodrag Marjanović
Machiaj scenă și mască: Olivera Vojcešek
Garderobier: Milica Lalić
Șofer: Dragan Čanković


Predrag Stojmenović

S-a născut în 1974 la Belgrad. A absolvit regia de teatru și radio la Facultatea de Arte Dramatice din Belgrad. Din 2001 este profesor la Departamentul de Actorie al Academiei de Arte. În perioada 2000-2011, a fost director artistic la Teatrul Dadov. Director de program și director artistic la Centrul de Istorie Naturală din Serbia (2015-16).

Ca mentor, a condus mai multe ateliere și seminarii internaționale de teatru pentru actori și regizori (Koper, Ljubljana, Izola). Asociat artistic permanent al Fondului Public pentru Activități Culturale din Slovenia. A fost membru al juriului la festivalurile de teatru din Vârșeț, Leskovac, Nova Gorica, Ptuj, Postojna. Este autorul monografiei „Unde încep visele” cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a Teatrului Dadov și editorul cărții lui Vladimir Jevtović „Metoda mea pedagogică”. A regizat peste patruzeci de spectacole la Belgrad (Teatrul Dramatic din Belgrad, Teatrul Zvezdara, Večernja Scena Radović, Dadov), la Banja Luka, Niš, Kruševac, Vranje, Kikinda, Vârșeț, Pirot.

Selecţie spectacole:

„Fiul meu merge puțin mai încet” - Teatrul Dramatic din Belgrad
„Boing Boing” - Teatrul Zvezdara
"Serenadă" - Večernja Scena Radović
„Crin-Blanc/Bel Griva” - Teatrul de Păpuși Pinocchio
„Fatamorgana” - Teatrul Orășenesc „Jazavac” Banja Luka
„Mincinosul și lingușitorul“ și „Buzdugan” - Teatrul din Kruševac
„Cyrano de Bergerac”, „Eroul națiunii” și „Pe cine credeți?” - Teatrul Național „Sterija” Vârșeț
„Popa Ćira și Popa Spira” - Teatrul Național Kikinda
„Lunga viață a regelui Oswald” - Teatrul Național Pirot
„Fără comentarii - Teatrul Nou Novi Sad
„Basmul universal” - Teatrul „Bora Stanković” Vranje
„Cercul poeților dispăruți”, „Fizicienii”, „Pit”, „Ce joc joci?”, „Valul” – Teatrul Dadov Belgrad...


Antonio Amurri

Antonio Amurri (Ancona, 28 iunie 1925 - Roma, 18 decembrie 1992) a fost scriitor, scriitor satiric, textier și scenarist italian, una dintre cele mai importante peronalități ale umorului italian de radio și televiziune din a doua jumătate a secolului XX. După ce a terminat școala în orașul său natal, Ancona, a început relativ timpuriu să colaboreze cu radioul italian, unde și-a dezvoltat un stil distinctiv de comentarii pline de umor și inteligență asupra fenomenelor sociale. A devenit cunoscut ca autor al numeroase emisiuni populare la radio și TV. Opera sa este caracterizată prin ironie, satiră blândă și căldură, care pun sub lupă viața de zi cu zi, relațiile de familie și slăbiciunile umane. Amurri este un maestru al observării micilor absurdități ale vieții, pe care le-a transformat în povești amuzante, adesea profund adevărate. În scrierile sale, cu un ton satiric, a surprins relațiile de familie, căsătoria, copiii, parentingul și viața în Italia contemporană, într-un mod umoristic, dar pătrunzător. A murit la Roma în 1992, iar astăzi este cunoscut ca unul dintre pionierii umorului la televiziunea italiană contemporană și ca scriitor care a descris viața oamenilor obișnuiți cu umor și umanitate.


Cuvântul regizorului

Spectacolul „Ești vinovat(ă)!” a fost creat după motive a două romane de Antonio Amurri: „Cum să-ți ucizi soția și de ce” și „Cum să-ți ucizi soțul fără prea multe de ce-uri ”. Această comedie neagră este inspirată de dorința de a renunța la nevoia eternă de a avea dreptate. În acest joc — între el și ea, soț și soție, acuzat și acuzator — toți sunt în același timp și vinovați și nevinovați. Sala de judecată devine sală de teatru, iar sala de teatru devine sală de judecată, în care fiecare dintre noi se recunoaște în rolul de martor, victimă sau călău al propriilor emoții.

Acesta nu este un spectacol despre căsătorie, ci despre doi oameni care nu știu ce să facă cu ei înșiși când sunt singuri. Despre nevoia de a ne iubi, dar și de a avea dreptate. Despre dragostea care durează mai mult decât ar trebui și despre cele mai mari certuri care deseori sunt doar o dovadă că încă mai există ceva.

Dacă râdeți în timpul spectacolului — poate că ați și iertat.

Dacă vă recunoașteți — probabil că încă iubiți.

Predrag Stojmenović, regizor


Proiectul a fost finanțat de Provincia Autonomă Voivodina - Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informare Publică și Relații cu Comunitățile Religioase, Orașul Vârșeț și de Consiliul Național al Minorității Naționale Române